Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă ar urma să intre în funcțiune abia în 2033 și 2034

România ar urma să aibă în funcțiune Unitatea 3 de la Cernavodă în 2033, iar Unitatea 4 în 2034, potrivit unei note de fundamentare a Ministerului Energiei citate de Adevărul Financiar. Noul calendar amână cu doi ani termenele prezentate în noiembrie 2024 și mută mai departe momentul în care cele două reactoare ar putea aduce energie suplimentară în sistemul național.

Calendarul proiectului, împins mai departe

Documentul arată că etapa pregătitoare, derulată între 2021 și 2024, s-a încheiat. În această perioadă au fost făcute reevaluarea structurilor civile existente și reoperaționalizarea EnergoNuclear, compania de proiect deținută integral de Nuclearelectrica.

Lucrările preliminare au început în noiembrie 2024 și sunt estimate să dureze între 24 și 30 de luni. În această fază sunt prevăzute activități de inginerie, analiza pieței furnizorilor, structurarea finanțării și pregătirea documentației necesare pentru autorizația de securitate nucleară cerută pentru construcție.

După încheierea acestei etape, va fi reevaluată fezabilitatea investiției, pe baza unor noi indicatori tehnico-economici. Abia după decizia finală de investiție ar putea începe etapa de construcție și montaj, care include și punerea în funcțiune. Pentru această fază, durata estimată este de 69–78 de luni.

Blocaje legislative și soluții avute în vedere

Ministerul Energiei spune că proiectul se confruntă cu blocaje legislative care îngreunează pregătirea șantierului și duc la întârzieri și costuri suplimentare. Potrivit notei citate, sunt necesare foraje pe terenuri cu proprietari diferiți, dar și folosirea unor suprafețe din fondul forestier, inclusiv terenuri administrate de Romsilva.

În acest context, declararea lucrărilor ca fiind de interes național și de utilitate publică ar urma să simplifice procedurile administrative și să permită aplicarea cadrului legal pentru exproprieri și a unor facilități fiscale. Totuși, acest statut nu elimină obligația obținerii avizelor și autorizațiilor necesare investiției.

Nota de fundamentare menționează și discuții preliminare cu agențiile de credit la export Export Development Canada, US EXIM și SACE. Potrivit documentului, finanțările susținute de acestea ar putea acoperi cel mult 85% din valoarea eligibilă a contractelor, iar diferența de aproximativ 15%, TVA-ul și alte costuri ar urma să fie acoperite prin finanțări de la bănci comerciale, structurate și sindicalizate de J.P. Morgan.

Angajamentele finale ale agențiilor de credit la export depind însă de propriile proceduri de analiză și aprobare. Documentul arată și că finanțarea construcției este dificil de obținut fără garanții guvernamentale pentru principalele riscuri. Prin acordul de sprijin aprobat prin Legea nr. 74/2023, statul și-a asumat susținerea investiției, inclusiv prin garanții și mecanismul contractelor pentru diferență.

Ce ar urma să producă noile unități

Potrivit documentului citat de Adevărul Financiar, cele două unități ar urma să folosească tehnologia CANDU 6 și să aibă fiecare o putere instalată brută estimată la 724 MW. După intrarea în exploatare, producția lor anuală este estimată la aproximativ 11 TWh.

Ministerul Energiei susține că noile reactoare vor furniza energie în mod constant, indiferent de vreme, și vor ajuta la echilibrarea sistemului și la reducerea dependenței de importuri în perioadele de consum ridicat. Îndeplinirea acestor obiective rămâne însă legată de parcurgerea etapelor de autorizare, investiție și finanțare care preced construcția.

Sursa: adevarul.ro. Foto: arhivă <text x=’50%’ y=’15’ fill=’%23778006′ font-size=’12’ text-a / adevarul.ro.