România riscă penalități pentru jalonul PNRR privind legea ANI, spune Ghigiu

România riscă o penalitate de până la 200 de milioane de euro pentru jalo­nul din PNRR legat de legea ANI, iar ministrul Investițiilor, Ghigiu, spune că Executivul încearcă să convingă Comisia Europeană că obligațiile au fost îndeplinite. Miza este importantă nu doar pentru buget, ci și pentru deficitul din 2026, în condițiile în care o parte din banii vizați sunt granturi nerambursabile.

Negocieri cu Comisia Europeană și o posibilă sancțiune

Potrivit informațiilor discutate de ministru la Antena 3 CNN, suma vehiculată în acest caz este cuprinsă între 100 și 200 de milioane de euro, dintr-un total de 770 de milioane de euro. Ghigiu a spus că Guvernul încearcă să arate Comisiei Europene că România și-a îndeplinit obligațiile prin adoptarea legii și prin punerea acesteia în acord cu solicitările formulate inițial de Comisie.

Oficialul a arătat însă că situația a fost complicată de o scrisoare transmisă de autoritățile române. El a afirmat că aceasta a „complicat situația” și că, deocamdată, nu poate spune care va fi impactul, deoarece discuțiile sunt încă în desfășurare. În opinia sa, documentul „n-a făcut decât să pună gaz pe foc”, întrucât chiar Guvernul României lasă „portițe de interpretare” cu privire la îndeplinirea jalonului.

Critici dure la adresa poziției României

Ministrul a criticat faptul că autoritățile române au transmis Comisiei Europene un punct de vedere care pune sub semnul întrebării îndeplinirea acestui jalon. „Eu nu am văzut un alt guvern, membru al unui stat al Uniunii Europene, care să își dea singur, să zic așa, autogol, spunând că, da, poate n-am îndeplinit chiar jalonul”, a declarat Ghigiu.

Întrebat dacă poate confirma penalitatea cuprinsă între 100 și 200 de milioane de euro, ministrul a spus că speră ca suma să fie mai mică, dar a adăugat că este greu de crezut că nu va exista nicio sancțiune. El a explicat că, în condițiile în care chiar statul român nu s-a apărat în această perioadă, ci a spus că există fragilități în îndeplinirea jalonului, îi este dificil să anticipeze decizia Comisiei Europene.

Impactul asupra deficitului și pașii următori

Ghigiu a mai arătat că aproape jumătate din suma de 3,4 miliarde de euro era grant, adică nerambursabil, iar această componentă ar urma să intre direct în deficitul României pe 2026. El a spus că tocmai de aceea Comisia Europeană este reticentă, deși este dispusă la anumite negocieri.

În același timp, ministrul a susținut că „70% dintre românii apți de muncă din Germania contribuie la economie” și că „nu jefuiesc bugetul”, în contextul în care a vorbit despre capacitatea statului de a-și susține propriile politici și despre relansarea economiei. Pe fondul acestor discuții, Executivul încearcă să își apere poziția la Bruxelles înainte de o decizie privind posibila penalitate.

Sursa: mediafax.ro. Foto: mediafax.ro.