Rafturile și microfonul, în centrul unei poante despre Simion

În spatele lui Simion, rafturile cu volume completează o filmare, însă microfonul indică altă direcție. Contrastul stă la baza unei satire despre aparența de cultură oferită de decor.

Poanta imaginează că apropierea de cărți ar permite absorbția ideilor prin Bluetooth. Volumele sunt descrise drept tovarăși comozi: nu întrerup discursul ca să ceară justificări pentru promisiuni și rămân, mai ales, cu paginile nedeschise.

„Domnule Simion”, spune autorul, la următoarea înregistrare ar mai putea apărea pe birou un glob pământesc și un calculator. În logica ironiei, primul s-ar ocupa de politica externă, iar celălalt ar alcătui programul economic.

Biblioteca primește felicitări pentru că suportă discursul fără să intre în cursa electorală și fără să pretindă că va scoate țara din impas la începutul săptămânii. Poanta se încheie cu o sugestie: microfonul să fie îndreptat către raftul al doilea, unde afirmațiile ar avea și bibliografie.

Sursa: informații transmise redacției