Cum a folosit Kremlinul civili pentru sabotaje în Europa, prin colete incendiare

Kremlinul a folosit o rețea de „agenți de unică folosință” pentru a coordona o campanie de sabotaj în Europa, iar anchetele din Lituania și Polonia arată că în spatele coletelor incendiare nu s-au aflat spioni profesioniști, ci oameni obișnuiți atrași prin promisiunea unor câștiguri rapide. Cazul, prezentat de Politico, arată cum astfel de operațiuni ajung să afecteze direct securitatea europeană, inclusiv prin incidente care au vizat transporturi de marfă precum cele ale DHL.

Un dosar de 8.000 de pagini despre o rețea fragmentată

Unul dintre cei implicați este Kovacs, un ucrainean trecut de 60 de ani care trăiește în Letonia de peste trei decenii. În timpul unei intervenții a bărbaților mascați din Serviciul de Securitate al Statului din Letonia, ofițerii au percheziționat proprietatea și au confiscat telefoane mobile, cartele SIM, documente, un pistol cu seria ștearsă, o baionetă de AK-47 și un dispozitiv de bruiaj pentru telefoane mobile, potrivit procesului-verbal întocmit ulterior de autorități. Kovacs a fost reținut pe loc, iar în martie a fost transferat în Lituania pentru a fi judecat, fiind acuzat de planificarea unor atacuri teroriste alături de alți patru presupuși complici. Alți cinci sunt trimiși în judecată la Varșovia.

Procurorii lituanieni și polonezi susțin că cei zece bărbați au planificat și executat atacuri incendiare cu colete poștale în mai multe țări europene, la comanda serviciului de informații militare al Rusiei, GRU. Toți cei zece spun că nu au lucrat cu bună știință pentru serviciile secrete ruse și își declară nevinovăția față de acuzațiile de terorism.

Investigația lituaniană, construită pe audierea martorilor și suspecților, pe imagini de supraveghere, probe digitale și urme ADN, se sprijină pe un dosar penal de aproximativ 8.000 de pagini, cu informații strânse de agenții din Lituania, Letonia, Polonia, Estonia, Marea Britanie și Germania. Potrivit procurorilor, cazul lui Kovacs ilustrează categoria tot mai des folosită de serviciile ruse pentru astfel de operațiuni: „agenții de nivel inferior”, numiți și „agenți de unică folosință”.

De la un pachet ridicat din Riga la incendiul de la Leipzig

Potrivit dosarelor lituanene, implicarea lui Kovacs a început la 27 iunie 2024, când a fost contactat pe Telegram de un intermediar cunoscut printr-un prieten comun, Andrei Baburov, fost comandant de submarin rus și nașul de botez al fiului său. Kovacs, marinar care mai câștiga bani livrând iahturi, spune că a acceptat să transporte un pachet după ce i s-a spus că un curier se îmbolnăvise. A ridicat coletul dintr-un supermarket din Riga folosind un cod primit pe Telegram și susține că nu a fost plătit.

În aceeași zi, el a plecat spre Vilnius împreună cu nepotul său. Un contact de pe Telegram l-a îndrumat către o parcare subterană, însă Kovacs a parcat afară, a lăsat mașina neîncuiată și a plecat cu nepotul său. La întoarcere, pachetul dispăruse din portbagaj. El spune că mersese doar să cumpere un cablu de încărcare pentru telefon.

Anchetatorii afirmă că pachetul a ajuns la un alt ucrainean, bucătar de profesie, care executase cinci ani într-o colonie penitenciară din Rusia pentru viol și care locuia în Polonia în vara lui 2024. Acesta ar fi primit instrucțiuni prin Telegram de la un coordonator care îi promitea 4.000 de euro pe lună. Ulterior, ar fi dus pernele de masaj modificate pentru a ascunde dispozitive incendiare într-un apartament de vacanță închiriat sub un nume fals. În acel spațiu se aflau și tuburi de cosmetice umplute cu nitrometan, substanță cu potențial exploziv.

Unul dintre incidentele atribuite acestei rețele a avut loc pe aeroportul din Leipzig, în primele ore ale dimineții de 20 iulie 2024, când un colet a luat foc chiar înainte de a fi încărcat într-un avion de marfă DHL. Flăcările au cuprins un container de transport aerian, iar doar o întârziere a aeronavei a făcut ca incendiul să nu izbucnească în timpul zborului. Potrivit anchetatorilor, operațiunea a continuat prin mai mulți intermediari, iar dacă cineva era prins, putea fi înlocuit imediat.

Dosarele arată și modul în care GRU s-a bazat tot mai mult pe intermediari după invazia din Ucraina, folosind platforme de mesagerie precum Telegram pentru racolare. În acest mecanism, oamenii atrași pentru sarcini simple — să facă o fotografie, să expedieze un pachet sau să mute un obiect dintr-un loc în altul — ajung să fie folosiți pentru operațiuni mult mai periculoase, fără să știe mereu ce transportă sau cine conduce în realitate întreaga acțiune.

Sursa: adevarul.ro. Foto: Profimedia <text x=’50%’ y=’15’ fill=’%23056794′ font-size=’12’ te / adevarul.ro.